Religia şi Ritualurile Preistorice

      Comentariile sunt închise pentru Religia şi Ritualurile Preistorice

Aproape nimic nu se ştie despre religia şi ritualurile preistorice. Este probabil ca oamenii care au trăit și au vânat acum de mii de ani în urmă să fi crezut într-o lume dominată de spirite ascunse, spiritele animalelor și păsărilor, precum şi ale strămoșilor lor.

Societățile moderne din Epoca de Piatră studiate de către antropologi aveau un sistem de credinţă complicat, adică se credea că există spirite bune și rele, și erau îngrijite prin oferte de mâncare și sacrificii.

Copaci, pietre ş alte caracteristici naturale, au luat o semnificație spirituală. Acest tip de sistem de credință este cunoscut sub numele de animism şi există şi astăzi într-o varietate de forme de expresie și manifestare, la mai toate popoarele tribale ale lumii. Elementele naturale de vânt, foc și apă, de asemenea, au avut un anumit loc în sistemul de credinţă.

Deduceri cu privire la credințele şi practicile religioase ale oamenilor preistorici se bazează în mare măsură pe dovezi arheologice. Obictele gravate și practicile funerare, figurile sculptate, picturile în peşteri, design-ul obiectelor ceramice pot singurele resturi ale unei bogate și complexe cosmogonii. Morminte datând de mai bine de 50.000 ani indică practicarea înmormântării, care, prin ea însăși, poate implică credința într-o viață de apoi.

Cele mai vechi morminte cunoscute pot fi atribuite perioadei Paleoliticului Mijlociu. Cadavrele, însoțite de unelte de piatră și părți de animale, erau puse în găuri în pământ şi uneori erau special protejate. Indiferent că acesta însemna sau nu că morții erau îngrijiți cu dragoste sau că întoarcerea lor era de temut, este implicată, în orice caz, o credință în viața de după moarte într-o formă.

Îngroparea persoanei degedate în perioada Preistorică

Îngroparea personei decedate, arata respect şi totodată facilita călătoria într-o altă lume care nu era cunoscut. Cadavrele mai multor neanderthalieni îngropate în Munții Zagros din Irak acum între 40.000 și 70.000 ani erau poziționate și îngropate cu ierburi și flori.

În Franța, corpuri ale Neandertalienilor au fost găsite presărate cu ocru roșu și îngropate cu unelte. O bucată de ocru roșu răzuit a fost găsit lângă mormintele din Peștera Qafzeh în Israel și este considerată a avea 90.000 ani vechime. Alinierea corpului după Soare ar fi fost un ritual important.

despre-religia-si-ritualurile-preistorice

Ocru roșu putea reprezenta sânge sau renaștere; obiecte gravate, precum şi alimente, unelte și ornamente erau stocate pentru o utilizare în viața de apoi sau ca simboluri ale statutului. Picturile de acum 17.000 de ani de la Lascaux, Franța, ar fi avut un mare sens ritualic și religios, totuşi astăzi nu pot fi interpretate corect.

Simbolurile religiei preistorice

Până în momentul apariţiei orașelor în Neolitic religia statuară sublinia feminitatea și o lega cu moartea și renașterea. Bătrânii erau de multe ori asociaţi cu păsări de pradă, iar bărbații cu tauri sau animale cu coarne. Dansurile și ospățul aveau sensuri ritualice, și măștile eraut folosite în ceremonii.

Dovezile unei credințe timpurii sunt incomplete. Doar o parte minusculă a artei și iconografiei oamenilor a supraviețuit la toate și aceasta numai datorită unor accidente fortuite.

Cu 3.000 î.Hr. scrierile din Jabal Sumar, Egipt, precum și din alte terenuri descriau o ierarhie a zeităților și formule ale închinării lor. Unele dintre aceste formule ar fi fost transmise pe cale orală, timp de secole sau milenii; altele ar fi fost noi și inovatoare.